Un proiect shukar se lansează saptamana viitoare la Cluj


9:40. Într-un mic spațiu-depozit ascuns undeva printre străzile din centrul Clujului, sunt rânduite de zor felurite obiecte artizanale. Înăuntru miroase ca într-un atelier, a lemn proaspăt șlefuit și piele. Coșuri de nuiele împletite, ibrice din aramă, unelte din fier, bijuterii, rochii, își așteaptă lansarea de gală în cadrul unui proiect inedit care reunește designeri internaționali și meșteșugari de etnie romă din diferite regiuni ale țării.

 

mesteshukar-butiq.jpg

 

Asociația Mestesukar Mobil, care face parte din reteaua Meșteshukar ButiQ, a realizat un concept-store mobil care își va face în curând apariția în centrul orașului. Întregul program, care se desfășoară în paralel în București, are la bază viziunea integrării sociale a unor comunități etnice din diferite zone ale țării, prin adaptarea meșteșugurilor tradiționale ale acestora la cerințele actuale ale pieței.

Revitalizarea economică a acestor spații în care încă dăinuie izolat comunități meșteșugărești este în curs de realizare, prin colaborarea Meșteshukar ButiQ cu câțiva designeri austrieci și suedezi, care au mers înapoi spre rădăcinile originare ale creației populare rome. Fascinați de frumusețea și naturalețea obiectelor fabricate manual, prin modelarea materiei, ei au ajuns în mijlocul unor comunități din mai multe colțuri ale țării, până în atelierele unde aceste obiecte prind viață. Au aflat aici poveștile unor meserii cu vechime, transmise din generație în generație, a căror supraviețuire devine tot mai periclitată.

 

 

 

Obiecte tradiționale, redefinite printr-un design modern

În prezent, designerii, împreună cu meșteri argintari, rudari, căldărari, pielari, împletitori sau croitori conlucrează pentru a oferi o nouă abordare în privința integrării meștesugului rom în spațiul designului contemporan. Valorificarea obiectelor tradiționale create de meșteșugari, se rafinează prin conferirea unui design modern, a unui grad de coolness și hip, impulsionând adaptarea produselor la cerințele pieței. Lemnul, arama, diferite țesături, iau în acest fel forma unor idei lămurite într-un amestec al modernului cu tradiția.

Managerul proiectului Mestesukar ButiQ și coordonatorul echipei din Cluj este Andreea Gavrilovici. Pentru ea, conservarea tradițiilor și a vechilor meșteșuguri ar trebui să fie o datorie sufletească a fiecărui popor. Planul pentru Mestesukar Mobil s-a potrivit foarte bine cu schimbările sociale pe care ea și le dorea, astfel încât s-a alăturat organizației ca să aducă proiectul la viață în Cluj.

Deschiderea oficială a magazinului mobil va avea loc sâmbătă, 12 septembrie, de la ora 18:00 în parcul Iulius Mall, evenimentul fiind deja făcut public pe Facebook. Până atunci, Andreea, împreună cu cei doi colegi ai săi cu care lucrează cot la cot pentru pregătirea lansării magazinului mobil, întâmpină potențialii clienți la evenimente și în depozitul temporar din centrul orașului.

 

E incredibil cum niște simple obiecte reușesc uneori să anuleze bariere culturale și prejudecăți”

Turul explicativ al Andreei se oprește asupra fiecărui obiect din încăpere; fiecare cuprinde în sine povești despre oameni și locuri. ”Uite, îi rugăm pe meșteșugari să lase textura metalului într-o  variantă care e frumos lucrată și finisată dar nu e complet aplatizată, să se vadă că e facută manual” îmi explică ridicând un ibric din cupru, așezat alături de alte obiecte într-un coș de răchită. Brățările din argint au fost foarte apreciate de străinii sosiți la ultimul târg de obiecte meșteșugărești din oraș. ”E incredibil cum niște simple obiecte reușesc uneori să anuleze bariere culturale și prejudecăți. Un spaniol care a cumpărat o brățară a fost fascinat când a aflat că e făcută de meșteșugari ai comunității rome. Pur și simplu nu i-a venit să creadă”. Pe unul dintre pereți stau acoperite niște rochii. Despre una dintre ele, o rochie lungă roșie, decorată cu flori spune că e ”la pièce de résistance” a întregului butic, și a făcut senzație la festivalul ”Jazz in the park”. Rochia e ”o creație realizată printr-o colaborare artistică de excepție între doamna Lenuța, din București, și designerul austriac Peter Weisz”. Zâmbește.

 

Andreea își dorește să plaseze întreg conceptul proiectului Meșteshukar ButiQ în zona de artă, în încercarea de a fi integrat în ansamblul designului contemporan. ”Produsele au fost deja validate din acest punct de vedere, prin participarea la mai multe proiecte tematice. Piața de design din România e tânără, și noi vrem să ne dezvoltăm odată cu ea. Considerăm Clujul un loc foarte potrivit pentru acest lucru și ne dorim colaborări cu designeri locali, astfel încât împreună să stabilim ca target integrarea obiectelor pe o piață a designului european. Unde îi este locul, de altfel”, îmi spune cu mândrie.

Comunitățile de meșteșugari asupra cărora se concentrează proiectul au la bază continuarea unor tradiții istorice.Cu toate acestea, meșteșugarii s-au arătat deschiși la propunerile designerilor străini: ”În principiu, oamenii au fost extrem de receptivi și flexibili, uimindu-i chiar și pe designerii cu care colaborăm. Există o comunicare foarte bună, inclusiv meșterii aducând noi propuneri de abordare a obiectelor confecționate.

 

O întâmplare foarte amuzantă s-a petrecut mai demult în cadrul organizației, care pentru o lansare tematică a unei campanii în stil Harry Potter, a solicitat meșteșugarului niște mături ușor ”contorsionate”, ca pentru vrăjitoare. După ce a terminat comanda și i-a condus pe cei care au preuat-o la poartă, omul i-a rugat să acopere măturile în mașină, măcar până la ieșirea din sat, ”să nu creadă vecinii că am luat-o razna și nu mai stăpânesc meșteșugul””, a povestit ea.

”Pentru mulți dintre ei, meșteșugul practicat e o chestiune de identitate, o etichetă care leagă persoana de un anumit stil de viață

Cea mai mare satisfacție a Andreei este faptul de a contribui la schimbarea vieților unor oameni, ajutându-i să își continue tradițiile seculare: ”În aceste comunități exista deja o mare problemă. Faptul că meșteșugurile nu erau sustenabile din punct de vedere economic îi determina pe urmașii acestor familii să-și aleagă meserii adaptate la contextul actual. Prin intervenția noastră, în prezent, câteva zeci de familii, de la mare la mic, lucrează împreună pentru a face față numărului de comenzi. Ne dorim să avem cât mai multe exemple de povești de succes care să înceapă cu ”am salvat acest meșteșug”. Rezultatele vor apărea însă în timp”.

Prin intermediul proiectului, Andreea a ajuns până în atelierele meșteșugărești din satele situate în zona Clujului. ”E un sentiment copleșitor să vezi apropierea oamenilor de materialul cu care lucrează. M-au cuprins emoțiile atunci când l-am auzit pe meșterul nostru din Viișoara cum vorbește despre ”nuiaua” care îi hrănește familia. Pentru mulți dintre ei, meșteșugul practicat e o chestiune de identitate, o etichetă care leagă persoana de un anumit stil de viață”.

Proiectul Meșteshukar ButiQ promite să confere o notă de farmec și mister spațiului citadin clujean, aducând laolaltă două lumi, fundamental diferite. Una activă, prezentă, pulsatilă, a orașului, cealaltă inertă, tăcută. Una cu conținut dinamic, cu o identitate schimbătoare, tot mai străină de tradiții. Cealaltă, neschimbată, vetustă, ascunsă ochiului în zone îndepărtate din țară, unde meșteșugurile se sting în liniște. Două lumi care se reîntâlnesc, atingându-se cu timiditate, într-un loc care vorbește despre oameni și poveștile lor.

Comments 0

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Logheaza-te

Fa parte din comunitatea I Love Cluj

Nu ai un cont?
Inregistreaza-te

Reseteaza Parola

intoarce-te la
Logheaza-te

Inregistreaza-te

Devino membru I Love Cluj

intoarce-te la
Logheaza-te
Ce doresti sa publici?
Intreaba comunitatea
Voting to make decisions or determine opinions
Articol
Formatted Text with Embeds and Visuals
Top-uri/Liste
The Classic Internet Listicles
Video
Youtube, Vimeo or Vine Embeds
Poze
Photo or GIF
Gif
GIF format

Send this to a friend