1
1 point

Abraham Wald era un om liniștit și blând, profund scufundat în munca lui. Niciodată nu a fost indiferent faţă de tot ceea ce ţinea de cunoaștere… În acest mod rememorează cele mai consacrate nume de la Universitatea Columbia din SUA personalitatea unui om remarcabil din urbea noastră care a reuşit să facă carieră de performanţă dincolo de Ocean. A fost, cu siguranţă, una din minţile cele mai sclipitoare pe care Clujul perioadei de Belle Époque le-a pregătit pentru a performa, ulterior, în sfera matematicii de nivel mondial. La şase decenii şi jumătate de la trecerea sa în nefiinţă, Abraham Wald este şi azi, pentru mulţi, un veritabil reper.

 

screen-shot-2016-12-04-at-19-44-05

 

Prea puţin cunoscut şi pomenit pe meleagurile sale natale, renumitul matematician, expert în statistică, s-a dovedit a fi, în sfera cercetării de elită, o legendă de neuitat. A văzut lumina zilei în oraşul de pe Someş în ziua de 31 octombrie 1902, într-o familie de evrei extrem de religioasă. Părinţii lui s-au ocupat foarte mult acasă de pregătirea sa intelectuală, fapt pentru care el s-a prezentat doar la examene la liceul piarist, reuşind să obţină diploma de bacalaureat în anul 1921.

Atras de ştiinţa numerelor, Abraham Wald a decis să urmeze cursurile Facultăţii de Matematică din cadrul Universităţii „Regele Ferdinand” unde şi-a dat licenţa în anul 1928. S-a dovedit a fi un student eminent ce promitea să deschidă noi orizonturi în domeniul matematicii superioare. Contextul părea să fie de partea sa. În acea perioadă, universitatea clujeană cunoscuse un suflu nou în organizarea sa internă, date fiind şi noile condiţii ivite după Marea Unire de la 1918. Consiliul Dirigent preluase în grija sa prestigioasa instituţie, hotărând punerea pe baze noi a învăţământului universitar clujean. În anul 1919, Dimitrie Pompeiu organizase Seminarul Matematic de la Universitatea din Cluj care, în scurt timp, a devenit un element major al vieţii ştiinţifice matematice naţionale şi internaţionale.

Graţie numeroaselor personalităţi de talie continentală, care au onorat şcoala clujeană de matematică prin vizitele lor, tânărul Wald a reuşit să se conecteze cu rezultatele celor mai noi cercetări în domeniu. În anul 1927, el a urmat cursurile Universităţii din Viena unde, peste numai patru ani, şi-a luat un doctorat strălucit sub îndrumarea renumitului matematician Karl Menger. Rezultatele excepţionale ale muncii sale i-au dat posibilitatea de a lucra în deja celebrul Institute for Business Cycle Research. Însă, din cauza intensificării anti-semitismului în Austria, Abraham Wald a fost nevoit să îşi stabilească domiciliul în Statele Unite ale Americii, devenind elev al lui Harold Hotelling la Universitatea Columbia din New York. În paralel a colaborat cu Comisia de Cercetare Cowles, remarcându-se prin explicarea conceptelor complexe într-o manieră extrem de simplă.

 

Attila-Varga-“A-Beautiful-Mind”-din-inima-Transilvaniei-2.jpg

Pe parcursul anilor a dobândit rezultate remarcabile în teoria deciziilor, econometrie, teoria jocurilor, consacrându-se în cercetarea mondială prin aceea că a devenit fondatorul analizei secvenţiale în statistica matematică. Sunt demne de amintit şi aporturile sale la luarea de decizii în condiţii de incertitudine, oferind soluţii unice modelelor de echilibru general competitive walrasiene. Tocmai în perioada în care trăia clipele sale de glorie în sfera cercetării de elită, Abraham Wald a suferit o moarte tragică, împreună cu soţia sa, din cauza unui accident de avion care a survenit în ziua de 13 decembrie 1950 la Travacorc în India.

Deşi a vrut, nu a mai apucat să revină în „Ţara celor 1000 de orgi” pentru a vedea, la faţa locului, avântul pe care a reuşit să îl ia şcoala clujeană de matematică din care şi el făcuse parte la un moment dat. Pentru toţi cei care i-au cunoscut rădăcinile vieţii, un aspect a devenit mai mult decât evident. Luând în calcul şi activitatea de cercetare derulată la Cluj, acolo unde Abraham Wald a început să se pregătească pentru marea performanţă a carierei sale, un cunoscut savant al vremii, referindu-se mai larg la şcoala de matematică din ţara noastră, rostea, în prima jumătate a veacului al XX-lea, următoarele cuvinte memorabile:

Când se va scrie istoria matematicii în secolul al XX-lea, va trebui să se ţină seama de minunata mişcare matematică românească. Este vorba, întâi de toate, despre o recunoaştere, iar mai apoi şi de o speranţă care ne întăreşte convingerea că, pe plan mondial, performanţe remarcabile în domeniul matematicii se vor lega, inevitabil, de câte o Minte Sclipitoare din Inima Transilvaniei…

 


Ti-a placut articolul? Sharuieste si prieteniilor tai :)

1
1 point

0 Comments

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.