Clujeanul iubitor de vinuri care vrea să apuce drumul unei vacanţe târzii prin ţară, şi să se murdărească puţin pe ghete, poate poposi prin crame şi vizita vii, cam în orice direcţie ar apuca. Căci, deşi oraşul nostru nu se află într-o regiune viticolă, beneficiază de o aşezare favorabilă, în apropiere de crame şi pivniţe celebre.
Aşadar, turistul care îşi propune să străbată ţara cu maşina, fie spre mare ori spre munte, şi doreşte şă cunoască pe drum câteva regiuni viticole, trebuie să ia drumul spre una din cele patru zări: spre nord la Şimleul Silvaniei, Beltiug şi Halmeu, spre vest în dealurile Bihorului, ori mai jos în Minis şi Recaş, sau spre est la Lechinţa, ori spre sud la Aiud, Teiuş, Blaj.
Evident, există şi o opţiune fericită în apropiere de casă, lângăTurda, unde chiar în poarta salinei se află una din cele mai interesante investiţii vinicole recente – Crama La Salina. Lansată toamna trecută, cu două vinuri albe şi un rose, tocmai au scos pe piaţă şi primul vin roşu din judeţul Cluj – un Pinot Noir despre care am de spus numai de bine.
Însă pentru cei care iubesc drumul şi se simt aventuroşi, următoarea oprire ar putea fi la Ciumbrud, lângă Aiud, deal care beneficiază de o frumoasă expunere, privind spre valea Mureşului şi Munţii Apuseni. Aici există atât producători consacraţi, de dimensiuni comerciale – Domeniile Boieru, cât şi o pleiadă de mici producători de familie care încearcă să se impună pe piaţa locală: Pivniţele Takacs, Cramele Logoş, Rex Vinorum, etc. Este o zona în care bineînţeles domină soiurile albe, şi este deosebit de favorabilă soiurilor aromate –Gewurztraminer şi Muscat.
30 de kilometri mai la vale, după Teiuş, drumul coteşte la dreapta şi urcă spre munte înspre viile aflate la cea mai mare altitudine din România – peste 600 m, într-o zonă cu veche tradiţie: zona Ighiu-Telna. Aici am remarcat înca de acum câţiva ani Crama Telna, care are o pivniţă spectaculoasă, boltiţă, veche de trei secole. Sauvignon Blanc-ul, Muscat-ul şi Feteasca Regală domină aici şi dau vinuri vioaie şi acide. În satele din împrejurimi, în Bucerdea de exemplu există de asemenea o vie activitate a micilor producători de familie, mulţi dintre ei îmbuteliindu-şi producţia sub etichetă proprie.
Blaj şi Jidvei sunt nume ce nu mai necesită prezentare clujenilor iubitori de vinuri – pentru mulţi dintre noi au devenit sinonime cu vinul alb de calitate şi accesibil. Menţionez doar că lângă crama Jidvei există un obiectiv spectaculos de vizitat – castelul medieval Cetatea de Baltă, cu pivniţele sale imense şi sălile împodobite cu armuri.
Tot pe valea Târnavei Mici, în apropiere, se află o cramă tânără şi în ascensiune: Villa Vinea din satul Mica de Mureş, în apropiere de Bălăuşeri. O investiţie complexă, crama se află pe un pinten de deal cu o panoramă generoasă, iar vinurile se adresează atât iubitorilor de vinuri albe cât şi roşii. Pe lângă soiurile tradiţionale transilvane, aici găsim şi vinuri din soiuri mai rare –Kerner, Neuburger, Blaufrankisch.
Drumul de la Cluj spre Reghin traversează una din cele mai pitorieşti regiuni ale Transilvaniei, într-o succesiune de dealuri domoale, văi bogate şi sate, iar dincolo de Reghin se află regiunea viticolă Lechinta, al cărei exponent este Crama Liliac. Înca de la lansarea din 2011 s-a afirmat repede prin calitatea vinurilor albe, proaspete şi aromate, medaliate la multe concursuri internaţionale. Merită încercat aici Nectarul de Transilvania, făcut din struguri Muscat stafidiţi şi uscaţi.
Înspre sud-vest, în plan ceva mai îndepărtat (dar tot mai apropiat odată cu finalizarea autostrăzii) este regiunea Minis, înainte de Arad. Aici domină soiurile roşii – Cadarca, Cabernetul Franc şi Burgundul sunt la ele acasă, iar Wine Princess este indiscutabil cea mai cunoscută cramă din această zonă. Sunt vinuri viguroase, demne de învechire, care exprimă foarte bine caracteristicile dealurilor pietroase.
Drumul Sălajului este poate cel mai plin de surprise, căci mulţi clujeni nu se aşteaptă să găsească tocmai aici vinuri de calitate. Şi totuşi, această zonă a fost celebră odinioară pentru vinurile spumante Silvania. Iar langa Şimleul Silvaniei tradiţia spumantelor renaşte, la crama Vinca din satul Carastelec. Beneficiind de un amfiteatru natural pe care sunt aranjate rândurile de vie, cât şi de clima răcoroasă, crama recent construită va fi dedicată producerii vinurilor spumante –atât prin metoda tradiţională franţuzească, cât şi frizzante. Deocamdată s-au remarcat pe piaţă cu o selecţie interesantă de vinuri liniştite, atât albe cât şi roşii, şi cu vinuri frizzante – un înlocuitor perfect pentru prosecco ori spritz.
Aşadar, indifferent de tipul de vinuri care este pe placul clujenilor, aceştia pot găsi lucruri interesante de vizitat şi degustat în apropiere, iar experienţa unui iubitor de vinuri nu este completă fără vizita cramei, imersiunea în pivniţe pântecoase, şi plimbarea prin marea nesfârşită de frunze a viei.
Surse foto:
Crama la Salina
Vinuldecluj.ro
