Cu un succes notabil înregistrat încă de la debutul ei de anul trecut, Expoconferinţa ARThitecture reuneşte la Cluj, pe data de 3 Octombrie, în a doua sa ediţie, arhitecţi de primă mână şi specialişti din domenii conexe de pe plan naţional şi internaţional. Tema dezbaterilor vizează, de această dată, găsirea unor răspunsuri convingătoare privind aspecte importante pentru viitorul oraşelor de pretutindeni: Ecosisteme şi Arhitectură sustenabilă. Discutăm cu D-na Alexandra Stoica, co-fondator al firmei DAS Engineering Grup, unul din primii BREEAM International Assessor(i) ai Clujului şi, totodată, Ambasadoare a acestui important eveniment.
Anul acesta veţi modera unul din panel-urile importante ale conferinţei: “Reflecţii urbane”. Care credeţi că vor fi principale câştiguri ca urmare a acestei dezbateri între specialişti recunoscuţi în domeniul lor de activitate şi în ce măsură vor contribui ele la găsirea unor soluţii privind problemele actuale legate de mediul construit din acest areal?
Panelul “Reflectii Urbane” are cateva teme esentiale de dezbatere, precum : calitatea arhitecturii in mediul construit din Romania, concursul de arhitectura – ca promotor al unor solutii viabile pentru regenerarea spatiilor urbane actuale si a exemplelor de bune practici in implementarea solutiilor propuse; potentialul actual de dezvoltare urbana din Romania si zonele de influenta urbana, si nu in ultimul rand, depistarea “fermentilor de dezvoltare urbana” – catalizatori ai potentialului de dezvoltare urbanistica din Romania.
In cadrul panelului ne vom axa, in principal pe importanta constientizarii dificultatilor si oportunitatilor legate de temele dezbatute, vom analiza stadiul actual la nivel national si vom dezbate posibilitatile de progres, dar si bunele practici din tarile nordice, avansate din punct de vedere urbanistic.
Cum arată Clujul la capitolul calitate a arhitecturii în mediul construit din România ultimilor ani?
Clujul a facut pasi importanti la acest capitol, si desigur mai are inca un drum lung de strabatut. Important e, ca atat din punct de vedere arhitectonic – prin reconversii, regenerari de spatii urbane, cat si din punct de socio cultural, prin evenimentele pe care le creeaza – Clujul a devenit unul dintre orasele dezirabile din Romania, in ceea ce priveste alegerea rezidentei.
Cu alte cuvinte, ne place sa locuim in Cluj – pentru ca e un oras in care spatiile publice arata din ce in ce mai bine si gazduiesc din ce in ce mai multe evenimente socio culturale.
Care sunt principalele plusuri pe care oraşul nostru a reuşit să le atingă, în perioade mai recente, la capitolul arhitectură sustenabilă?
Vorbind despre sustenabilitate, vor fi intotdeauna doua aspecte importante de evaluat, aspecte care, in final, sunt parte a aceluiasi tot unitar.
Astfel, putem vorbi despre sustenabilitatea la nivelul fondului de cladiri construite – si aici, cel mai greu cantaresc reabilitarile cladirilor vechi – de tip monument istoric sau regenerarile, reconversiile functionale ale vechilor situri industriale, aflate in present in continua stare de degradare.
Din acest punct de vedere, exemple elocvente sunt reabilitarea Cladirii Cazino si a Parcului Central Simion Barnutiu, sau regenerarea vechiului sit industrial – fabrica de mobila Libertatea, devenita azi Liberty Technology Park, sau a vechii Fabrici de Pensule – devenita azi platforma de cultura si centru expozitional, larg utilizat de catre studentii si absolventii Universitatii de Arte Ion Andreescu.
Al doilea aspect mentionat – se refera la revitalizarea/ regenerarea spatiilor urbane.
Si in acest sens, in Cluj – fara indoiala, “Scena Urbana” – ca si eveniment manifest al Ordinului Arhitectilor din Transilvania – are un cuvant greu de spus. Practic, debutand din 2012 – ea a contribuit la revitalizarea unor spatii urbane cheie pentru orasul nostru, prin evenimentele : Scena Cetatii in 2012 pe Cetatuie, Scena Gradinii Botanice in 2013, si Scena Garii si Piata Garii – eveniment in pregatire in acest an.
Aceste evenimente au loc pentru ca este extrem de important ca locuitorii Clujului sa constientizeze locurile minunate oferite de oras; dar si ceea ce pot ei sa ofere in schimb orasului natal. Ca in orice parteneriat, trebuie sa fie o relatie “win – win” .
Avem grija de oras, ne preocupa arhitectura cladirilor, spatiile urbane unde iesim si ne petrecem timpul liber si avem grija de ele – vom avea in schimb un oras in care calitatea vietii va fi superioara, un oras dezirabil care va atrage turisti, investitori – si va creea astfel plus valoare pentru locuitorii sai. Reversul este usor de dedus.
Din punctul Dvs. de vedere, ce obstacole mai trebuie depăşite la acest capitol într-un viitor foarte apropiat?
Mult timp s-a discutat in Romania, despre implicarea cetatenilor in administrarea oraselor, si despre deschiderea autoritatilor publice locale de a avea un dialog onest cu cetatenii in ceea ce priveste modul de gestionare al spatiilor urbane. In tarile cu traditie democratica veche aceastea se numesc “opinie publica” si “buget participativ” .
Semnificatia celor doua notiuni este ca locuitorii unui oras cunosc proiectele legate de spatiile publice ale autoritatilor locale, se pot implica, pot veni cu propuneri sau amendamente la aceste actiuni. In strainatate, aceasta e o practica curenta.
In Romania, e abia la inceput – dar nu pot totusi sa nu remarc ca au fost actiuni publice care au responsabilizat opinia publica si au generat fenomene de masa. Ca sa amintesc cateva dintre acestea : fenomenul “Hala lui Matache” in Bucuresti; sau actiunile publice legate de Parcul Feroviarilor sau Restructurarea Urbana Zona Intre Lacuri in Cluj.
În ultimii ani, în lumea civilizată, s-au făcut multiple referiri la acel gen de comunitate urbană văzută ca un ecosistem ce pune mare accent pe relaţiile dintre populaţie, mediul construit, tehnologie şi organizare socială. Putem vorbi, şi în oraşul nostru, despre existenţa unei Ecologii Urbane?
Sunt intr-adevar zone – comunitati din oras care datorita atributelor lor ecologice si sociale pot construi reteaua unei Ecologii Urbane. Si aici ma refer foarte mult la acele oaze verzi pe care am incercat sa le prezervam, sa le protejam si sa le revitalizam pentru a ne bucura de iesirile in aer liber alaturi de prieteni sau familie.
Le-am mentionat si mai devreme in cadrul interviului – si sunt constituite din spatii publice precum Cetatuia, Gradina Botanica, Parcul Central, Parcul Intre Lacuri. Acestea sunt oaze verzi – care datorita evenimentelor socio culturale care le gazduiesc sau pozitiei lor strategice sunt tot timpul in atentia locuitorilor Clujului.
Mai dispunem si de oaze neexplorate inca, care ar putea fi revitalizate si integrate in Circuitul Ecologic Urban, cum sunt : Parcul Feroviarilor, Padurea Hoya, Zona Faget, Zona Colina, Parcul Babes – daca ar fi sa amintesc doar cateva mai cunoscute.
Dacă luăm în discuţie actuala distribuţie socio-spaţială şi ţesuturile sale urbane caracteristice, cum arată Clujul comparativ cu alte oraşe importante din ţară? Suntem aproape sau departe de a ne încadra cu succes în galeria selectă a „Oraşelor Verzi”?
Trebuie sa afirm cu mandrie de clujeanca, ca Clujul ocupa o pozitie de leader in galeria “Oraselor Verzi” din Romania – atat ca si demersuri care tin de regenerari, revitalizari, de evenimente socio culturale, dar si de facilitati fiscale pentru cladirile sustenabile.
Suntem o comunitate deschisa, vizionara, care am initiat multe demersuri revolutionare in sfera sustenabilitatii.
Am creat, dupa cum mentionam, facilitati fiscale pentru cladirile verzi – si suntem primul oras din tara care le-am aplicat incepand cu anul 2012 ; am creat un eveniment manifest care sa revitalizeze spatiile urbane existente si care se numeste SCENA URBANA, si este unicul cu traditie locala din Romania, am creat evenimente social economice de masa, cum e TIFF-ul si TIMAF-ul si am creat un branding pentru Cluj – o comunitate a celor care ne pasa si care indragim orasul prin “I love Cluj”.
Cred ca am facut multe pentru orasul nostru, desi sunt adepta sloganului : “the best is yet to come”. Asadar, sa continuam sa demonstram tot mai mult, pe an ce trece, faptul ca “ We love Cluj” .
