Arhitectura și orașul. De ce ne privește pe toți?
Cum citește vrajitorul în stele, bancherul în cotele de la bursă, arhitectul pricepe lumea prin arhitectură. Fie că suntem specialiști sau doar amatori, mediul construit functionează ca barometru social și anume ne indică cu acuratețe calitatea vietii și gradul de civilizație pe care-am reușit să-l atingem.
Si cum să ne dăm seama dacă ne merge bine?
Ridicând ochiii din pământ și privind cu băgare de seama strada sau încaperea. Văzul nu ne-nșeala. Dacă ceea ce observăm în imediata apropiere ne încântă, ne produce bucurie, e în armonie estetică, funcțională și cu noi înșine, înseamnă că prosperăm atat ca indivizi dar și ca grup.
Însă daca ceea ce vedem pe geam, pe stradă, la piață, înăuntrul și-n inprejurul casei, nu ne transmite mare lucru, ne este indiferent, însemnă că încă înțelegem prea puțin din impactul ambientului asupra noastra și despre viața în comunitate . E o provocare să trăiești în colectiv cu ceilalți. Să știi cum să locuiești un oraș este o deprindere a omului evoluat, cosmopolit, care a reușit să asimileze progresiv niște valori ale civilizatiei avansate. Spre exemplu dacă încă simțim nevoia să le împărtășim vecinilor și lumii întregi avansul nostru tehnologic agresând fațadele clădirilor cu improvizații, încă mai avem să ne cultivam respectul pentru vecinătate, oraș și noi înșine.
Iar dacă dupa analiza realității, decidem că acest ambient nu ne este pe plac, însemnă că suntem provocați în a-l transforma, în a ne antrena resursele pentru a-l preschimba. De când lumea, oamenii sunt creatori de locuri și orașe , nu invers. Locuința dar și spațiul public sunt o extensii ale firii umane. Dacă ne vine firesc să ne preocupăm toate acele lucruri cu care ne identificăm trup, de vestimentație, automobil, oare de ce n-am fi îngrijorați și de învelișurile noastre cele mai externe… căminul și orașul?
Ca să locuim și să trăim în armonie trebuie să fim preocupați, să avem vise și aspirații. Să ne cultivăm instinctul pentru frumos. Ca mediul construit din jurul nostru sa fie coherent, echilibrat și performant nu ține doar de arhitecți, investitori sau autorităti ci în bună măsură de ingredientul uman. Daca noi ca cetățeni nu însămânțăm dorința de mai mult, mai bine… aceștia vor dormi liniștiți.
Arhitectul ca simplu profesionist nu poate lucra pe teren arid, nu poate fi architect bun în absența viziunii și a unei minți receptive a comanditerului pentru că arhitectura bună se face numai cu complicitatea clientului bun.
De ce suntem aici?
Să ne antrenăm ochiul pentru a privi spațiul construit… critic, polemic, admirativ, să ne punem întrebări legate de mediul care ne înconjoară. Căutăm să cunoaștem acei oameni care contruiesc cu pasiune pentru oraș și pentru noi. Este un loc de întâlnire pentru promotori ai lucrului bine făcut, a proiectelor care-au izbutit, a gândurilor care ne determină să recționăm și a cadrelor de zi cu zi care ne inspiră pe stradă, acasă, la birou.
