fbpx
marți, noiembrie 12, 2024

ISSA: Noua colectie de vinuri lansata din dealurile de deasupra Salinei Turda

Share

Spiritul antreprenorial la Clujului și clujenilor a depășit deja zona financiară, IT, medicală ori artistică, și a început să se reverse spre zone care, în mod tradițional, nu au dat faimă orașului. Acum, până la faimă mai e drum lung, însă proaspăta investiție viticolă din județul Cluj – căci despre asta e vorba- are toate șansele și premisele să devină o nouă poveste de succes.

 

374189_594388127251915_415803805_n-e1431353086781.png

Istoric vorbind, dealurile ce străjuiesc cursurile superioare ale Someșului și ale Arieșului nu s-au remarcat drept o zonă viticolă deosebită. Această cinste și acest privilegiu le-au revenit orașelor vecine –Aiudului, Sebeșului și Blajului, mult mai cunoscute pentru viile și vinurile lor. Un cumul de factori geo-climatici, precum și hărnicia și priceperea locuitorilor acelor zone au făcut ca numele acelor așezări să devină aproape sinonime cu vinul de calitate.

Și în împrejurimile Clujului există însă atestări istorice privind cultivarea viței de vie și producerea vinului: există atestate vii ale unor mănăstiri, taxe și impozite percepute pe producerea și vânzarea vinului, liste de prețuri ale hanurilor medievale care conțin și vin local pe ele. De asemenea, anumite denumiri mai vechi ale unor dealuri și plaiuri sugerează că ar fi fost cultivate cu vie.

Și probabil că dealurile de deasupra Salinei Turda ar fi ultimul loc pe care cineva și l-ar fi imaginat ca potențial pentru o investiție viticolă, însă tocmai acolo s-a lansat una din cele mai noi crame din România, și prima investitie viabilă de acest fel din județul nostru.

Mergând spre spectaculoasa intrare în Salina Turda-Durgău, din vârful dealului e greu să treci cu vederea peste întinderile de vie ce îmbrățisează coastele domoale ale dealurilor ce ascund fosta mină de sare, de a cărei existență s-a legat inexorabil și existența așezării ce s-a numit într-o vreme Potaissa, apoi Thorda și acum Turda.

Și acest filon istoric, atât la propriu cât și la figurat, este ceea ce diferențiază această cramă față de altele similare. Căci, realist vorbind, câte crame din România (sau din lume?) au plantațiile pe un munte de sare? Câte se învecinează cu o lume subpământeană care îți taie respirația? Câte pot să se laude că îmbină facilitățile terapeutice cu cele de relaxare?

 

ISSA_043.jpg

 

Crama La Salina e rodul unei combinații între pasiune și business, a unor oameni de afaceri din Cluj care au activat în diverse alte domenii, înainte de a fi reunite sub umbrela acestui hobby. Hobby care s-a transformat curând într-o afacere de proporții respectabile. Cu cele peste 70 de hectare, dintre care peste 40 pe rod, această cramă depașește liga micilor producători și se plasează într-o categorie care cuprinde nume foarte respectabile pe piață.

Deși primele vinuri au fost îmbuteliate încă din toamna anului trecut, lansarea propriu-zisă, cu fast și glamour, a avut loc la sfârșitul lunii martie. Vinurile sunt grupate în gama Issa, ce cuprinde deocamdată trei etichete: un Sauvignon Blanc, un Chardonnay și un rose din Pinot Noir.

Toate sunt vinificate într-un stil ce pune în valoare tinerețea viilor, printr-un caracter proaspăt, răcoritor, cu aciditate înaltă, arome crocante și o exprimare curată și directă. Aceste vinuri din recolta anului 2014 au fost favorizate și de caracteristicile climatice ale anului trecut, cu toamna sa lungă și răcoroasă, care și-a pus amprenta printr-o coacere lentă și ferită de excese.

Minuțiozitatea ardelenească și atenția la detaliu sunt vizibile în toate aspectele: dopuri de calitate, sticle grele și solide; etichetele vinurilor, minimaliste dar cochete, inspiră legătura cu locul și cu natura.

ISSA_004.jpg

 

Bineînțeles că mai există multe soiuri de vie plantate, ce își vor face treptat apariția în sticlă, completând gama de vinuri. În mod firesc, așa cum îi șade bine unei crame din Transilvania, accentul este pus pe vinurile albe, așa că vom regăsi spre exemplu Feteasca Regală, Muscat Ottonel și Riesling pe viitor. Nu sunt neglijate însă nici soiurile roșii  – a apărut deja un Pinot Noir vinificat rose și vom vedea pe viitor probabil și o Feteasca Neagră, un Merlot… ce altă potrivire mai bună se poate imagina pentru celebra friptură de Turda?

Și pentru că gustul cel mai bun al vinului se simte la cramă, chiar la poala viei, vizavi de intrarea în salină, se găsește o pensiune cu un restaurant, așezat în drumul vizitatorilor cărora aerosolii din adâncul pământului le-au stârnit foamea. Mai lipsește doar un apus tihnit și boare de vânt călduț, pentru a încheia peisajul idilic.

Ultimele articole

Alte articole