Într-o Românie în care schimbările în educație se fac destul de mult pe hârtie, încep să existe tot mai multe alternative la sistemul public de educație, menite să sprijine și să susțină, de la bun început, parcursul școlar al copiilor și să le ofere o educație modernă, în acord cu vremurile în care trăim, bazată nu numai pe dezvoltarea de competențe și acumularea de cunoștințe, ci mai ales pe dezvoltarea personală.
O astfel de alternativă este Școală Româno-Finlandeză ERI, ale cărei porți se deschid pentru elevii clujeni, începând din luna septembrie. Socotit drept unul dintre cele mai performante sisteme educaționale din lume, acesta propune un concept modern de învățare, dinamic, relevant, flexibil și centrat pe un element foarte important, nevoile ulterioare ale societății. Altfel spus, elevii care ies din această școală vor avea competențe de utilitate directă, nu numai în profesie, ci și în societate. Totodată, este vorba despre continuarea și susținerea cu succes a educației oferite de familie, pentru a completa educația formală pe care elevii o primesc în școli.
“Ce ne place mult este scopul. Obiectivul sistemului finlandez este să creeze indivizi și cetățeni, oameni care sunt bine cu ei și cetățeni care să funcționeze în comunitate. Dacă stăm să ne uitam și la noi, la tot ce zice în legislația românească, stăm foarte bine. Aici avem noi de învățat. Să și aplicăm ceea ce scriem în legislație, în concepte, în filosofia de școală“, este de părere Elena Lotrean, fondatoarea Școlii Româno-Finlandeze ERI din Sibiu.
Metoda finlandeză: Educație cu bucurie și învățare prin joc, fără competiție
În această școală elevii au parte de un mediu suportiv, creativ, dotat cu cele mai performante echipamente, la cele mai înalte standarde, dar și de un management sigur și favorabil dezvoltării lor, sub supravegherea unor educatori bine pregătiți, a căror principală preocupare este crearea de experiențe de învățare prin joc, explorare, socializare și distracție. Oportunități de dezvoltare personalizate, acesta este un alt element important pe care se bazează conceptul finlandez de educație.
Cu alte cuvinte, programa școlară va fi urmată la fel ca și în școlile de stat, diferența constând însă în personalizarea procesului de învățare, cu respectarea ritmului propriu de acumulare de cunoștințe al fiecărui elev. Potrivit sistemului educațional finlandez, centrarea pe copil și pe nevoile lui esențiale, prin dobândirea unor competențe emoționale, sociale și academice este mai importantă decât centrarea pe curriculum în sine și profesor, abordare folosită în învățământul de stat.
“Tot din zona finlandeză pornim, de la principiul flexibiliății și adaptării și este o idee pe care finlandezii au îmbrățișat-o foarte bine și acolo a făcut diferență. Ne dorim și aici același efect pozitiv și oferim cadrelor didactice o autonomie destul de mare la clasă, de a adapta conținuturile învățării și de a alege cea mai bună strategie didactică, în funcție de nevoile copiilor din clasă, în funcție de reacția lor la ceea ce li se prezintă și, ținând cont, până la urmă, de ritmul și individualitatea fiecăruia în parte. Este foarte important, aici la noi, să creăm contexte de învățare pentru copii, să trecem dincolo de simpla transmitere de cunoștințe către elevi și să determinăm o schimbare de perspectivă din partea profesorilor dinspre predare, înspre învățarea elevilor. Ne uităm spre progresul lor să vedem care este efectul pe care îl produce acțiunea noastră, în procesul educațional, asupra copiilor.” spune Dana Pitariu, managerul de proiect al Școlii Româno-Finlandeze ERI.
Pe lângă personalizarea procesului de învățare, adaptat fiecărui elev în parte, centrarea pe competențe emoționale și sociale, în această școală copilul este învățat de mic să își dezvolte abilitatea de a se autoevalua. “Este un proces de lungă durată și are un caracter formativ. Încetul cu încetul, elevul va observa care sunt aptitudinile puternice și care este zona unde are nevoie de îmbunătățire, fără ca, aceasta din urmă, să îi creeze un sentiment de inferioritate față de ceilalți. El nu trebuie să fie bun la toate, ci să contribuie cu ce are mai bun la realizarea unui scop, împreună cu cei din jurul lui. Dorim să dezvoltăm oameni confortabili cu ei înșiși, cu dorința de autodepășire și perseverența de a-și descoperi și urma drumul. Este necesar să accepte că greșeala este un element indispensabil învățării și să își concentreze atenția asupra a ceea ce au realizat foarte bine, spre a identifica și replica, în situații similare, procesul ce a dus la obținerea reușitei”, mai adaugă Dana Pitariu.
Și învățarea prin joc este foarte importantă în modelul finlandez, la fel ca și siguranța fizică și emoțională a copiilor. Aici, elevii sunt încurajați să se exprime, să își crească stima de sine și încrederea în ei într-un mediu sigur, în care sunt provocați să ajungă la rezultate. Un alt aspect important în acest model îl reprezintă comunicarea deschisă cu familia. Școala organizează frecvent evenimente dedicate părinților și copiilor.
Copiii, pregătiți pentru “o viață cu sens“
“Asta este misiunea noastră, să pregătim copiii pentru o viață cu sens, să-i ajutăm să-și găsească acel sens. Pentru că tot ce vedem în lumea asta că e un dezechilibru, de la depresii individuale, războaie, se referă, de fapt, foarte mult la ce înseamnă sensul în viața oamenilor“, este de părere Elena Lotrean.
Până una alta, finlandezii rămân cei mai fericiți oameni de pe pământ. Potrivit unui raport al ONU, Finlanda este pentru al patrulea an consecutiv cea mai fericită țara din lume. Oamenii din această țară se declară mulțumiți și împliniți cu viețile lor, sunt pe primul loc la utilizarea tehnologiei și, totodată, au o foarte bună cultură a cititului, ceea ce îi face pe finlandezi să fie un model demn de urmat.
Modelul finlandez abordează și în școlile înființate în România 4 inteligențe, de altfel, esențiale în dezvoltarea elevilor, care se regăsesc transversal în programul educațional al școlilor.
Prima este inteligența fizică, adică tot ceea ce ține de corpul uman, de la hrană până la odihnă, a doua este reprezentată de inteligența emoțională și se referă la felul în care copiii învață cum să-și înțeleagă și să-și gestioneze emoțiile, dar și cum să creeze relații cu sens. Un alt pilon este inteligența mentală, centrată pe învățarea de cunoștințe, dezvoltarea gândirii critice și învățarea prin planificare. Iar ultimul pilon, la fel de important, este inteligența spirituală, mai exact, explorarea modului în care fiecare se raportează la lume și la sine.
“Ne uităm la ce înseamnă viața în această societate. Noi vrem să-i pregătim pe copii să trăiască în societatea în care trăiesc, nu vrem să-i pregătim pentru teste. Și atunci, automat, ai nevoie să adaptezi educația la nevoile lor, nu la nevoile noastre, ca profesori, ca părinți. Atunci ne uităm ce are nevoie copilul ca să fie împlinit în viața pe care o are și, ulterior, în societate. De câte cunoștințe, câte abilități, ce fel de atitudine are nevoie. Toate acestea formează competențe, ce este dezirabil, cum putem să definim succesul viitor? Sunt multe întrebări la care avem răspunsuri parțiale. Ce vor lucra? Pentru că deja cred că a devenit un clișeu faptul că peste 10 ani meseriile în care vor lucra încă nici nu s-au inventat“, adaugă fondatoarea Școlii ERI, Elena Lotrean.
Cum va funcționa metoda finlandeză la Cluj
Practic, Școala Româno-Finlandeză ERI funcționează pe baza unui curriculum românesc implementat prin metoda finlandeză, aplicând filosofia finlandeză într-un mod adaptat nevoilor copiilor din România.
La Cluj-Napoca au început deja înscrierile elevilor în anul școlar 2021-2022. Din toamnă, la vor exista, cel mai probabil, două clase, a câte 18 elevi fiecare, o clasă pregătitoare și o clasă întâi. Școala se află într-o clădire situată pe strada Fabricii de Zahăr și dispune de 4 săli generoase și spații auxiliare foarte bine dotate, astfel încât elevii să aibă parte de tot confortul și siguranța necesare desfășurării activităților. Personalul didactic este format din învățători, profesor de limba engleză, religie, educație fizică și psiholog. Procedura de înscriere în cadrul școlii prespune, printre altele, o întâlnire cu familia și copilul, precum și o evaluarea psihosomatică a dezvoltării viitorului elev.
Taxa de școlarizare include programul școlar între orele 8:00 – 14:00, iar pentru primul an școlar părinților care doresc să-și înscrie copiii în Școala Româno-Finlandeză ERI li se oferă o reducere de 40% din taxa de școlarizare. Astfel, aceștia pot plăti 15.000 lei/an, iar taxa poate fi achitată fie integral până la data de 1 septembrie, fie în trei rate 5000 de lei până la data scadentă de 1 septembrie, 5000 de lei până la data scadentă de 5 ianuarie, 5000 de lei până la data scadentă de 1 aprilie, sau lunar, timp de 9 luni, între septembrie și iunie, în 8 tranșe a câte 1650 de lei/ lună plus prima tranșă de 1800 de lei.
Pentru ciclul primar taxa este de 25.000 lei/an și poate fi achitată integral până la data de 1 septembrie sau în trei rate: 9000 de lei până la data scadentă de 1 septembrie, 8000 de lei până la data scadentă de 5 ianuarie, 8000 de lei până la data scadentă de 1 aprilie. O altă modalitate de plată este cea lunară, timp de 9 luni, între lunile septembrie și iunie, în 8 tranșe a câte 2750 de lei/lună plus prima tranșă de 3000 de lei.
Mai multe detalii privind taxele de școlarizare și alte costuri găsiți pe la secțiunea taxe. Tot pe site găsiți detalii despre procedura de înscriere, respectiv cererile tip de înscriere în anul școlar 2021-2022.
De ce este nevoie de o școală după modelul finlandez?
De ce ar alege părinții un astfel de sistem educațional pentru copii lor, ca alternativă la o școală de stat? Este foarte simplu, crede Dana Pitariu, managerul de proiect al școlii finlandeze. Primul lucru care ar trebui să conteze în viziunea părinților aflați în căutarea unei școli este dorința de a oferi copilului șansa de a se dezvolta într-un mediu care să-l stimuleze și să-l obișnuiască cu ceea ce înseamnă procesul de învățare pe tot parcursul vieții. “Și pentru că profesorii noștri sunt atât de implicați și își pregătesc lecțiile atât de bine, copiii nu percep învățarea ca pe un proces care se întâmplă atunci când se află în sala de clasă, într-un anumit moment din lecție. Ei nu simt că fac un efort să învețe, ci învățarea se întâmplă în mod firesc, ca o urmare a jocului lor. Ceea ce ne dorim pentru ei să înțeleagă este că învățarea nu se oprește în momentul în care se încheie școlarizarea, indiferent de nivel, ci continuă în fiecare moment al vieții lor, în familie, împreună cu prietenii, din experiențele proprii. Aș accentua aici rolul important pe care îl are modelul părintelui și cel al profesorului, ca principali modelatori ai personalității copilului.” , spune Dana Pitariu.
Pe copii nu îi mai ajută doar să memoreze cunoștințele și să le înmagazineze, ci trebuie să își dea seama cum să utilizeze ceea ce învață la școală în viața de zi cu zi.”În jurul nostru, este chimie, fizică, matematică, iar rostul pentru care le studiem la școală este să îi ajutăm pe copii să înțeleagă cum funcționează lumea și să definească propriul rol în relație cu mediul înconjurător. Vor uza de cunoștințele pe care le dobândesc pe parcursul școlarizării practic pentru a se adapta mai ușor, ca persoane autonome, precum și pentru a ști cum să-și organizeze viața de adult, într-un mod constructiv și armonios.“, mai adaugă Dana Pitariu.
Prima Școală Româno-Finlandeză ERI, înființată acum 5 ani
Prima Școala Româno-Finlandeză ERI a fost înființată la Sibiu, în 2016, cu prima clasă formată din 17 elevi. Tot acolo, funcționează acum și o grădiniță. În prezent, 200 de elevi urmează cursurile, planul de dezvoltare cuprinzând deschiderea de școli în mai multe orașe din România.