Exercițiul Colina Nouă
La jumătatea lui mai mi-am petrecut 48 de ore în viitor. Am locuit într-o casă inteligentă și superconfortabilă în caz de pandemie (noua noastră obsesie), la doi pași de pășuni sălbatice, într-o comunitate proiectată astfel încât să lase o amprentă cât mai mică asupra mediului. În cel mai ambițios proiect rezidențial din România: Colina Nouă, construit la 25 de km de Cluj-Napoca, în satul Băbuțiu, comuna Vultureni.
Atunci am fost singurul rezident – primele case au început să fie predate câteva zile mai târziu. Dar, între o plimbare pe dealuri și o cafea băută pe muzică ambientală, în sera cu roșii de la ferma organică de alături, am încercat să-mi imaginez cum va arăta cartierul când va suna clopoțelul la școala în care se va face învățare „project based” (din toamnă), când se va deschide spațiul de co-working (în faza a doua a proiectului) și când producătorii locali vor veni săptămânal să-și vândă produsele în comunitate. Oare cum se vor saluta rezidenții pe stradă? M-am întrebat. Pentru că, dincolo de ambiția de a fi prima comunitate de case verzi din România, Colina Nouă își mai propune ceva, cel puțin la fel de provocator – să adune laolaltă oameni care împărtășesc aceleași valori și care sunt gata să le pună în acțiune, zi de zi.
Oameni care își doresc să trăiască din nou împreună: să-și cunoască unii altora realizările și provocările, să-și pună la comun cunoștințele și experiența, să-și respecte hobby-urile și preocupările și, de ce nu, să vadă de câinele din vecini și să împartă grătarul de la foișor. Sună a utopie, într-o țară în care mașina și fațada casei sunt un indicator de statut social, iar preocuparea pentru ce lași în urmă este rezervată activiștilor de mediu. Însă 28 de familii au ales deja acest nou mod de viață, făcând sold out prima faza a proiectului, iar dezvoltatorul se pregătește să înceapă lucrările pentru faza a doua. Cum a fost experiența Colina Nouă pentru mine?
Imperfectul perfect
Prima dată am fost la Colina Nouă în aprilie, într-o zi cu cer albastru și nori pufoși de pus pe desktop. Andrei Leontescu, responsabilul de marketing al proiectului și gazda mea din oficiu, m-a invitat să văd locul, ca să stabilim împreună cel mai bun moment pentru vizită. Ne-am plimbat pe șantier împreună cu fiul lui de trei ani, Victor, iar bucuria copilului m-a ajutat să privesc cu alți ochi buldozerele și restul utilajelor care se învârteau în jurul caselor. „Nu-ți face probleme. O să vezi că din interior nu se aude șantierul”, m-a asigurat Andrei. Mi-am notat în gând să-l verific. „Când o să vii în vizită, accesul o să se facă pe un drum asfaltat, prin cealaltă parte a cartierului”, a spus el, arătând înspre un drum de macadam.
I-am aruncat privirea – „știi că vin peste trei săptămâni, nu peste trei ani”, dar a continuat, imperturbabil: „din păcate, gazonul din jurul foișorului va fi scos, pentru că trebuie înălțat puțin terenul, pentru a fi la nivel cu drumul asfaltat”. Mi-a părut rău după bunătatea de gazon, dar în curând am înțeles că la Colina Nouă nu e bine decât când e bine, pentru că lucrurile nu funcționează cu „merge și-așa”. Un exemplu: înainte de a începe lucrările propriu-zise la case, s-au investit aproape 3 milioane de euro în infrastructură – drumurile, un sistem de drenaj al apelor pluviale gândit să reziste la inundații (pentru care a fost consultat americanul Craig Avery, care a regândit sistemului de diguri din New Orleans, după inundațiile din 2005) și sistemul de canalizare, dotat deja cu stație de epurare a apelor menajere, care va contribui la certificarea Colinei drept prima comunitate zero waste din România.
S-a investit și în captarea apei potabile prin două puțuri de mare adâncime, pentru că studiile au arătat că apa de aici este suficient de alcalină încât să poată fi consumată cu un tratament minim. Investiții majore în ceva ce nu se vede, dar e important. La ceea ce se vede, focusul este pe sustenabil, solid, discret, autentic. Mi-a povestit Andrei că la început muncitorii se străduiau să pună cât mai simetric și la același nivel piatra pe fațadele caselor. Până a venit arhitectul și le-a spus să o scoată și să o pună din nou, dar să o lase cum se potrivește – imperfect – pentru că e perfect așa.
Ferma
După acea primă vizită mi-am făcut deja planul pentru weekendul în care urma să stau la Colina Nouă: vineri vizitez serele organice și fac o drumeție pe dealuri, sâmbătă ies cu niște prieteni la o tur cu bicicleta și îi invit pe urmă la un grătar pregătit în foișorul de la Colina, duminică îmi beau cafeaua împreună cu oricine vrea să vină să vadă cum te simți într-o casă verde. În 21 mai, vinerea, pe drumul spre Colina Nouă, același cer albastru cu nori pufoși m-a acompaniat pe drum, de parcă cineva l-ar fi comandat special. Furată de peisaj, nu am măsurat cât mi-a luat din Cluj până la Băbuțiu, dar nu cred că a fost mai mult de o jumătate de oră. La fermă l-am cunoscut pe Pepe, „de la Viorel”, glumește el – „când era mică, sora mea nu putea să-mi spună Viorel, așa că mi-a spus Pepe” – care povestește despre fiecare solar de parcă el l-a făcut.
Și într-un fel așa e. Am aflat despre cum poți valorifica și eficientiza fiecare metru pătrat de teren (La Colina solariile sunt folosite intensiv, dar se respectă asolamentul, iar între solarii sunt plantați pomi fructiferi pitici, ca să nu rămână spațiul neocupat), dar și despre bondari care au misiunea de a poleniza culturile, despre buburuze alese pe sprânceană (vorba vine), să nu zboare aiurea, ci să rămână în solarii, pentru a combate afidele, despre roșii care cresc mai bine și mai frumos dacă le pui muzică ambientală.
300 de cutii cu legume pleacă săptămânal de la Colina Farms spre Cluj, lună de lună, cu o singură pauză, de la final de decembrie până la început de martie. Surplusul de produse sunt congelate sau sunt folosite la prepararea de bulion, paste (ferma are și 600 de găini ouătoare) și dulcețuri. Așa că între planurile pe termen scurt pe care le are Pepe se numără și o hală de prelucrare și depozitare.
Acum, solariile se văd perfect din zona rezidențială, dar pe viitor vor fi mascate de o perdea de copaci. Locatarii de la Colina vor putea să-și cumpere de aici produse, dar și să-și cultive propriile legume, dacă își doresc asta.
Casa
Primul lucru pe care l-am făcut când am ajuns „acasă” a fost să spăl morcovii pe care Pepe i-a smuls direct din pământ, la plecarea din fermă. M-am oprit din ronțăit după al treilea – cei mai aromați și parfumați morcovi pe care i-am mâncat vreodată! În timp ce îmi desfăceam bagajul, am remarcat că Andrei avusese dreptate – nici un zgomot de la șantierul pe care încă se mai lucra afară nu răzbătea la interior.
La Colina este semnal doar pe Telekom, deocamdată, iar în vinerea în care am ajuns eu, muncitorii mutau fibra optică, așa că nici conexiunea la internet nu funcționa. Liniștea din casă era atât de stranie, încât aproape aș fi vrut să-i aud pe muncitori robotind pe afară. M-am schimbat, ca să pornesc spre dealul din spate, dar înainte să ies din casă, prin garajul transformat în showroom pentru materiale de finisaj, am făcut o simulare cu ce fel de parchet, ce gresie și ce cadă aș alege pentru casa mea.
Pentru că așa se întâmplă lucrurile în orășelul care în final, adică peste maxim 10 ani, va număra 600 de case și va găzdui în jur de 2.500-3.000 de rezidenți: casele sunt predate „la cheie”, cu finisaje premium – fațade placate cu materiale naturale, băi complet finisate, dotate cu obiecte sanitare și mobilier personalizat, parchet din lemn stratificat și scară interioară finisată cu lemn și sticlă, landscaping integrat, interfață SMART cu funcții controlate de pe telefonul mobil.
Mie mi-au plăcut terasa din lemn, ferestrele enorme și lipsa caloriferelor (casele se încălzesc prin pardoseală), dar cea mai mare parte a dotărilor tehnice sunt discrete – panourile fotovoltaice, sistemul de ventilație cu recuperare de căldură, pompa de căldură, sistemul de răcire cu panouri radiante (montat în tavan). În prima fază sunt cinci modele de case verzi, între 175 și 328 m2 construiți, dar care oferă aceleași tipuri de dotări și confort. Arhitecții de la Arhimar au gândit un design coerent pentru tot ansamblul de case, care seamănă între ele.
Angajamentul verde
„Prima comunitate verde din România” sună foarte bine, dar ce înseamnă asta? Principiile construirii unei case verzi presupun folosirea de materiale reciclabile în proporție de peste 80% și respectarea, încă din faza de șantier, a câtorva principii și reguli importante, care diminuează impactul intervenției umane asupra mediului. Cel mai la îndemână exemplu: materialele trebuie aduse de la distanțe minime posibile.
Așa se face că, la Colina Nouă, piatra de pe fațade este de la Viștea, iar cărămida de la Cemacon Zalău. Și chiar dacă este nevoit să se miște între două borne importante – asigurarea confortului și presiunea pe preț, dezvoltatorul reușește să păstreze standardele. Mai mult, casele sunt pregătite pentru ca, în viitor, să-și producă singure energia de care au nevoie, ba chiar să genereze surplus, iar ambiția investitorilor este ca orășelul Colina Nouă să fie prima comunitate zero waste din România (desigur, asta depinde de oamenii care vor locui aici, dar și pentru asta există un plan :D). Angajamentul pentru verde nu se limitează la case, ci și la spațiul dintre case și din jurul viitorului orășel.
Astfel, Colina Nouă nu va trece de 600 de case, deoarece ideea a fost de la început ca 70% din parcela totală de 140 de hectare să rămână verde. Colinenii vor avea acces la cel puțin 80 de hectare pentru activități recreative în aer liber, într-o zonă în care trăiesc 85 de specii pe 10 metri pătrați. Nu mi-am propus să verific acuratețea acestei informații, dar în scurta mea incursiune de două ore pe deal am întâlnit trei fazani, doi iepuri, un șoim și două căprioare. Gâzele nu le-am inventariat, dar au fost motivul principal pentru care mi-am scurtat șederea pe culme, de unde, recunosc, nu mă mai dădeam altfel dusă.
M-am întors „acasă” pregătită pentru o seară de lectură, în lipsa internetului, dar la un moment dat au început să-mi vibreze notificările pe telefon: bag de seamă că nu prea sunt Dorei în șantierul de la Colina, pentru că ceea ce se spune (restabilirea conexiunii până la finalul programului de lucru) chiar se face.
Comunitatea
Ziua de sâmbătă mi-a dat ocazia să simt gustul a ceea ce înseamnă conceptul de comunitate la Colina Nouă. Mi-am petrecut prima parte a zilei în șa, împreună cu prietenii mei cicliști, dar la final ne-am întors cu toții la Colina Nouă, pentru un grătar și o poveste în fața televizorului – în Italia era în desfășurare etapa regină din Giro, pe o cățărare iconică – Zoncolan, obligatoriu de urmărit. În foișorul pentru BBQ era deja un grup de viitori locatari care au venit să-și petreacă și ei sâmbăta, împreună cu câțiva prieteni, la Colina Nouă.
Ne-au făcut imediat loc pe grătar și la masă. De-abia am apucat să termin salata, că băieții s-au și întors cu grătarele gata. Încă îmbrăcată în echipamentul de ciclism am ieșit să vorbesc cu un cuplu pe care-l cunoscusem în ziua precedentă – i-am văzut pe geam plimbându-se printre case și voiam să știu dacă au luat o decizie legată de mutare. „E foarte frumos, ne-am plimbat și azi trei ore aici. Suntem din Cluj, dar ne-am mutat în București să punem pe picioare propria afacere și acum ne gândim să ne întoarcem. Cum a fost cu bicicleta?”. Deci acesta este potențialul, mi-am spus în gând. Aici – ca la Găbud, satul în care m-am născut, am copilărit și în care vreau să îmbătrânesc – oamenii au disponibilitatea de a se uita cu adevărat unii la alții.
Îi preocupă omul de lângă și sunt gata să fie de ajutor. Își asumă firesc vecinătatea cu tine. Numai că dacă Găbudul e ca familia în care te-ai născut – ți-a fost dată, Colina e ca familia pe care o alegi când te căsătorești, de exemplu, vine asumat și după un proces de selecție. Și nu e o metaforă: înainte de a-și cumpăra casa, locatarii semnează un regulament care prevede reguli concrete pentru traiul în comun, astfel încât în comunitate să nu apară construcții care să ia celorlalți soarele, fațade vopsite roz bonbon sau grajduri pentru animale, iar casele să nu fie transformate în spații de cazare în regim hotelier sau garajele în atelier de reparații.
Regulamentul prevede explicit că mașinile pot fi parcate doar în locuri special amenajate, nu pe trotuar sau pe spațiul verde și că locatarii au obligația să-și țină casele și curțile curate și să nu arunce gunoiul aiurea. Există și un organism care se asigură că regulamentul este respectat: Asociația Colina.
Locatarii
Membrii fondatori în Asociația Colina sunt societatea care dezvoltă proiectul, Șoimeni Parc SA și trei persoane private: omul cu banii – americanul Don Lothrop, CEO-ul proiectului – Daniel Simionaș și antreprenorul din spatele Colina Farms – Liviu Baltă și din care va face parte fiecare locatar. În proiect s-au implicat și alte personaje cu renume, precum Mark Gitenstein, fostul ambasador al Statelor Unite ale Americii în România, sau olandezul Steven van Groningen, CEO Raiffesisen Bank, care sunt și membri ai comunității, alături de antreprenori și profesioniști de toate felurile.
Pentru un om căruia îi place să fie conectat, o asemenea comunitate este ca o mină de aur. Pentru că nu e de ici de colo să îți bei dimineața cafeaua alături de un diplomat, sau să pedalezi pe dealuri cu un bancher. Și chiar dacă proiectul este promovat ca fiind dedicat familiilor cu copii, eu m-aș vedeam mutându-mă aici exact pentru oportunitățile pe care ți le oferă vecinătatea unor oameni cu o asemenea experiență. M-am și văzut pândindu-l pe van Groningen când iese la pedalat, ca să-i propun să se implice în proiecte cu sens dedicate bicicletei și comunității. Glumesc. Însă te aștepți ca orice să fie posibil, într-o comunitate care are curajul de propune o școală precum Centrul Educațional Colina, care promovează, în premieră pentru România, conceptul de „expeditionary learning”.
Școala își va deschide porțile în toamnă, deocamdată cu grupe de grădiniță și clasele întâia și a doua, la care se vor adăuga anual clase, până când vor fi acoperite grupele de vârstă de la 18 luni până la 18 ani. Iar conceptul de educație care se adaptează constant nevoilor de învățare ale copiilor va câștiga cu siguranță adepți și din afara comunității de la Colina Nouă. Unul deja câștigat este chiar Andrei, care-l va aduce aici pe Victor la grădiniță, deși locuiește în Cluj și nu beneficiază de tarif preferențial, ci plătește exact cât plătesc toți ceilalți părinți care se alătură de la început proiectului. Motivația lui: „m-a convins curriculum, care dezvoltă copilul ca întreg, ca persoană, nu doar intelectul”.
Întrebarea esențială
În ultimele ore petrecute la Colina Nouă, duminică, mi-am băut cafeaua pe terasă, acompaniată de câinele lui Pepe care, prietenos fiind, și-a asumat misiunea de a întâmpina oaspeții și de a verfica, din când în când, că sunt în regulă. Am sesizat că s-a înmulțit numărul celor veniți să viziteze complexul. Au revenit inclusiv locatarii pe care-i întâlnisem la grătar – ne-am făcut cu mâna, iar ei au zâmbit, văzând câinele tolănit alături – probabil e prima vedetă a orășelului care se va naște. Înainte să-mi iau la revedere de la casă, am făcut pe gazda pentru prietenii care au vrut să bea o cafea la Colina Nouă – i-am dus prin cartier și la fermă, încântată că știu să le spun tot felul de lucruri pe care le aflasem deja despre proiect.
La finalul vizitei, au pus întrebarea pe care și eu i-am pus-o lui Andrei în aprilie: dacă cineva vrea să cumpere, ce soluții de finanțare are? „Colina Nouă colaborează cu majoritatea băncilor și sunt clienți care au proiectul de finanțare preaprobat. Și pentru că vorbim de case verzi, dobânzile sunt mai mici cu 20% decât cele pentru case obișnuite”, mi-a răspuns atunci Andrei. Pe drumul spre acasă m-am tot gândit, dacă ar fi să aleg un singur lucru care face Colina Nouă un proiect special, unic, ce aș alege. Se spune că, dacă ai suficienți bani, poți face orice. Și este adevărat că poți să-ți faci o casă verde și superfinisată precum cele de la Colina, deși cu siguranță te-ar costa mai mult (vezi o explicație și o simulare aici).
Dar Colina propune ceva ce nu poți cumpăra cu bani: o comunitate de oameni uniți de aceleași valori, dorinici să facă o diferență, prin modul de viață pe care aleg să-l trăiască. Deocamdată pare un experiment – de la 28 la 600 de case este o diferență semnificativă. Dar pare genul de inițiativă a cărei anvergură depășește limitele locale și rezonează la nivel național, ba chiar internațional. Iar din această perspectivă, experimentul se transformă în exercițiu.
P.S. Am aflat ulterior că ultima casă disponibilă în faza 1 a fost cumpărată de cuplu de clujeni stabiliți în București, care se gândeau să se întoarcă acasă și căutau locul potrivit.
Ce vor să știe oamenii interesați să cumpere o casă
În prima seară la Colina Nouă mi-am întrebat prietenii din rețelele sociale ce-i interesează, când vine vorba de cumpărarea unei case. Întrebările, sugestiile și observațiilor lor au fost incredibil de pertinente și m-au ajutat să aflu răspunsuri relevante de la Colina Nouă:
Cât spațiu este în jurul caselor? La ce distanță sunt vecinii?
Parcelele sunt de la 300 la 850 mp. Însă noua ne place să spunem că toata lumea are o grădină de 80 de hectare, dar în care nu trebuie să tundă ei iarba.
De ce case cu etaj și nu pe un singur nivel (mai potrivite oamenilor în vârstă)?
Încurajăm un stil de viață activ, iar urcatul scărilor se potrivește cu această idee. Acolo unde sunt problemele medicale, există alte soluții – de exemplu se poate face un lift – nu trebuie să faci casa pe un singur etaj doar din acest motiv. În rest, e doar o chestiune de gusturi și preferinte. În faza 1 am avut 5 modele de case, dar în faza a doua, care e în faza de proiectare, se vor adăuga alte patru modele. În viitor vom oferi posibilitatea adaptării caselor la nevoile persoanelor cu mobilitate redusă.
Cum se asigură respectarea intimității într-o comunitate în care casele au geamuri uriașe și sunt despărțite doar de niște garduri vii?
Geamurile au reflexie, dar pot fi completate cu draperii, rulouri etc. Poziționarea caselor a fost gândită pentru a profita cât mai mult de soare (principiu împrumutat de la casele pasive, pentru a beneficia de căldură naturală și pentru a avea expunere cât mai mare pentru panourile fotovoltaice), dar au fost aranjate astfel încât să ofere intimitate – adică nu vezi în dormitorul vecinului și nici el la tine. Gardurile vor ajunge la maxim 1,6-1,8m, dar ideea e că nu vrem să îi izolăm pe oameni, fiecare cu insula lui de singurătate, în curtea proprie. Tocmai de aceea sunt spațiile comune așa de generoase.
Cât de sustenabile sunt casele?
Avem un articol pe blog legat chiar de asta, care se termina cu un tabel, zicem noi, edificator. Casele de la Colina Noua sunt verzi, deci peste cele sustenabile la toate capitolele, mai puțin la preț (costă mai mult să construiești o casă verde) și la grija pentru mediu (pentru că anumite decizii favorizează confortul în fața sustenabilității – se folosește polistiren la izolarea fundației, de exemplu, însă impactul asupra mediului este minim).
Cum sunt acoperite urgențele – țigări, prezervative (:D), medicamente, spital?
Pentru urgențe – cumpărături, pe lângă magazinele din sat, vor fi instalate la „Șură” tonomate, inclusiv pentru medicamentele care se pot elibera fără rețetă. Legumele pot fi procurate de la fermă, iar în weekend se va face piață volantă, cu producători locali, de încredere, verificați. Partea de urgențe medicale se rezolva ca pentru toți locuitorii din Băbuțiu, Șoimeni, Vultureni etc – la Cluj pentru chestiuni majore, local pentru chestii simple. Dar până se justifică înființarea unui dispensar, se va putea apela la medicii care vor locui în comunitate. Bați la ușa vecinului 🙂
Au fost măsurate calitatea aerului/apei? S-au făcut studii legate de prezența radonului în sol?
Măsurătorile pentru radon, făcute cu 6 senzori, instalați pe 2 case, au fost între 40 și 56 de Bq/mp, mult sub nivelul național de referință de 300 Bq/mp. În cazul apei ar fi poate de notat că are un pH de 8,89, adică este alcalină natural, iar în ceea ce privește aerul – am luat un aparat care urmează să fie instalat pe școală, pentru a putea oferi locatarilor date în timp real despre calitate. Dar nu ne-am abținut și am făcut deja măsurători – a rezultat PM10 cam 7µg/m³, în condițiile în care limita recomandată este de 20, iar media pe România de 25 µg/m³.
Ce facilități de timp liber oferă comunitatea?
Momentan, e ca și cum te-ai muta la țară, dar fără sa miroase a bălegar și fără gălăgie. În scurt timp va fi ca atunci când mergi în concediu, doar că va fi în fiecare zi. Pe lângă spațiile comune (coworking, barbecue, fire pit, parcuri), bike trails, plimbări, alei, spații de joacă – urmează să se implementeze, în faza a doua, spații speciale de petrecere a timpului liber – piscină, terenuri de tenis, etc.
Cât de accesibil va fi orașul când comunitatea va avea 3000 de membri?
S-au făcut studii de fezabilitate pe drumul DN109A (legătura actuală a Băbuțiului cu strada Oașului) și a rezultat că traficul va fi lejer. Daca te muți în Colina Nouă, probabil nu ai nevoie să fii în Cluj în fiecare zi la ora fixă. Dar să zicem că toți locatarii de la Colina ar trebui să ajungă la Cluj între 8 și 9 dimineața. 1000 de mașini pe oră (dacă convenim că vor fi aproximativ 2 mașini/casă) înseamnă o mașină la 3,6 secunde. Pentru comparație, între Cluj și Florești se vehiculează zilnic 60.000 de mașini/zi, majoritatea concentrate în câteva ore dimineața și seara.
