Având o distribuție de excepție: Ioana Calotă, Andi Vasluianu, Vlad Zamfirescu și Florin Piersic Jr., Vestul singuratic se va juca pentru prima dată în Cluj, marți, 26 februarie, începând cu ora 20:00.
În istoria aceasta avem: doi fraţi cam beţivi (unul tocmai şi-a ucis tatăl), un preot catolic cu conştiinţă şi o fată care vinde alcool din casă în casă, deşi nu ar trebui, nu e bine!, şi îl iubeşte, deşi nu ar trebui, nu e bine!, pe preot.
Cunoscut pentru ”Portretul luptătorului la tinerețe”, Hackerville sau Moromeții, Andi Vasluianu joacă rolul Preotului Welsh, un personaj important în ilustrarea decăderii umane. ”Welsh se refugiază în alcool, marcat fiind că nici credința în Dumnezeu nu poate contribui la schimbarea mentalității viciate a celor din jur. ”
Fratele cel mare, Coleman (Florin Piersic Jr.), este ilustrat ca un bolnav psihic, bâlbâit, isteric în unele momente. Vestul singuratic este singura piesă în care joacă Florin Piersic Jr. deși nu este regizată de acesta.
Fratele cel mic, Valene (Vlad Zamfirescu), devine un însingurat adult, primitiv copilărește în gândire, iar uciderea tatălui o consideră normală, motivată și prin o copilărie chinuită; apreciază tot copilărește avantajul financiar survenit ca moștenitor al tatălui, dar are și sclipiri de sensibilitate prin dragostea pentru câinele său ucis sadic, tot de Coleman. Și Valene este căzut în patima beției, păcat de care încearcă să uite colecționând statuete de plastic cu Fecioara Maria.
”Ioana Calotă este excelentă în adolescenta Girleen. Într-un personaj de plan secund face o mică bijuterie, sugerând că sub aparenta sa ținută băiețoasă ascunde un suflet trist care își caută iubirea.”
Coleman şi Valene dau impresia că stau pe nişte butoaie de pulbere, sunt gata să explodeze în orice moment. Relaţia dintre cei doi fraţi, care şi-au pierdut tatăl în urma unui „accident” cu o armă de foc este una stranie, construită din conflicte şi certuri permanente. Schimburile de replici sunt sclipitoare, iar personajele par să calce apăsat şi zgomotos pe o coardă deja mult prea întinsă. Fiecare îl provoacă pe celălalt, împingându-l spre limitele răbdării, singurul care încearcă să repare întrucâtva relaţia disfuncţională a fraţilor Connor este preotul Welsh. Dar sfaturile lui par să rămână neauzite pentru Coleman şi Valene, ca şi pentru restul satului în care îşi are parohia.
Însă, într-o răsturnare aproape mistică a rolurilor, se dovedeşte că tocmai cel care trebuia să fie salvatorul îşi aşteaptă salvarea de la cei rătăciţi…
”Atunci când drumul fiecărei zile către noapte e musai să fie udat, stropit, înecat în fabuloase porţii de whisky…”
