Grafica a parcurs un drum lung în jocurile video, inclusiv modul în care se comportă apa. Apa este unul dintre elementele lumii naturale, pe care studiourile de jocuri AAA au căutat să-l redea cu o fidelitate uluitoare.
În ultimii zece ani s-au făcut pași mari în densitatea și detaliile vegetației. Lumina în multe jocuri mai noi arată pur și simplu ca și cum ar fi naturală, strălucește și se difuzează prin diverse materiale. Și totuși, există o dificultate într-o astfel de redare clară. Apa și alte substanțe precum gazul și zăpada, care par haotice și complexe în forma și mișcarea lor, sunt efecte greu de rezolvat pe computer. Și „efect” este cuvântul cheie aici: ceea ce fac multe jocuri când vine vorba de apă, este să creeze o iluzie vizuală, mai degrabă decât o simulare fluidă costisitoare din punct de vedere tehnologic, care se comportă ca apa.
Rezultatul arată grozav și pare să se miște cu un realism asemănător lichidului. Apa convingătoare generată de computer este de multă vreme un element fix al domeniul filmelor, mulțumită în mare măsură operei regizorului hollywoodian James Cameron. Dar redarea corectă a apei în jocurile video necesită mai multă muncă decât simpla portare a tehnicilor VFX-urilor cinematografice.
În multe jocuri se pune accent mare pe grafică, dar nu mai mare decât pe coloana sonoră și pe strategia prin care se poate ajunge la victorie. Este vorba despre un cumul echilibrat care le este caracteristic și sloturilor, ale căror teme sunt de obicei extrem de variate.
În jurul temei apei, sunt create nenumărate, de la cele dedicate înotului și unor creaturi mitice precum sirenele, până la cele pentru iubitorii de ambarcațiuni, variate la rândul lor, cu vikingi, pirați sau navigatori precum Cristofor Columb. Și farmecul apei poate fi înțeles pe deplin și în liniște la pescuit, iar pentru asta există slotul Big Fin Bay, unde firul undiței poate prinde simboluri cu puncte și bonusuri, dar și pești.
Un joc care nu are chiar cea mai frumoasă grafică pe apă în comparație cu altele este Spintires, dar un lucru la care nu dă deloc greș este fizica. Apa de aici se comportă aproape așa cum ar trebui să fie și în viața reală, unde, dacă jucătorii își transportă camioanele peste un râu, vehiculele acționează aproape ca un baraj.
Jucătorii pot vedea chiar și acumularea de apă și părțile laterale ale vehiculului, mai ales dacă este vorba de mașini industriale mari. De asemenea, acest lucru nu este doar estetic. Apa poate deteriora vehiculele, iar jucătorii pot vedea cât de mult apa invadează golurile din vehiculele lor, de aici și comportamentul real al apei.
Toate jocurile Uncharted au reprezentat până acum capodopere din multe aspecte, inclusiv din punct de vedere vizual. Asta înseamnă și că apa din Uncharted 4: A Theif’s End nu seamănă cu oricare altă apariție precedentă. O privire rapidă la o cascadă din joc arată cât de serioși sunt dezvoltatorii săi în crearea acesteia. Pâraiele, râurile și corpurile mici de apă sunt spectaculoase și proaspete. Aspectul apei care se mișcă rapid, cu spuma albă și bulele jucăușe se contopesc perfect cu părțile calme.
Umflăturile și contracțiile apei oceanului exercită o influență mare asupra jocului în aventura online a piraților, Sea of Thieves. Simularea sa în apă adâncă evocă teroarea neliniștită care ar putea fi întâlnită și la vizionarea videoclipurilor cu nave care luptă cu elementele nautice. Barca jucătorului se mișcă dintr-o parte în alta, în sus și în jos, spuma oceanului risipindu-se peste punte, în timp ce se desfășoară navigarea peste marea liberă în căutarea comorilor sau a navelor inamice.
Motivul pentru care oceanul din acest joc arată atât de „real” este îmbinarea unor calcule matematice destul de complicate cu spectrul Phillips, un model creat în 1958 de renumitul geofizician Owen Martin Phillips, care explică modul în care se comportă apa oceanului pe baza analizei meteorologice.
Reprezentarea apei în jocuri este posibilă numai datorită unui corp de cercetare amplu, vechi de zeci de ani. Este vorba despre mulți oameni care lucrează în multe domenii diferite și care au contribuit rând pe rând la asta. Și magia de la mijloc este că fiecare ruptură prin valuri reprezintă o oportunitate de a vedea fundamentele gemene ale jocurilor video – arta și tehnologia – lucrând la unison.
