Electric Castle este cel mai mare festival de muzică din România. Ediția de anul acesta a demonstrat, încă o dată, că evenimentul este mai mult decât atât. Oameni faini, cu povești, culturi și experiențe diferite, au venit în vacanță la castel, alături de prieteni vechi și noi. Timp de patru zile și patru nopți am ascultat muzică bună, ne-am relaxat într-un decor superb și am legat o grămadă de prietenii. La Electric Castle toți suntem conectați la aceeși vibrație.
Patru zile și patru nopți electrice
În pofida vremii capricioase și a noroiului omniprezent pe toate platformele de social media și în toți pantofii electricilor, ediția de anul acesta a EC a fost una reușită pentru că ne-a adus și mai aproape. Prima zi, cu ploaia aceea măruntă care părea să nu se mai sfârșească, ne-a testat limitele, instinctele și dorința de a fi la concerte. Unii au cedat și au plecat acasă, alții au încercat să găsească metode inedite de supraviețuire în ploaie și printre bălțile cu noroi, iar alții au făcut din tot acest decor locul lor de joacă, unde alături de trupele de pe scene au cântat, au dansat, s-au cunoscut ori s-au regăsit după încă un an. Totul într-o atmosferă electrică întreținută de Fatboy Slim și condimentată cu puțin Parov și un gram de Șuie.
Cizmele de gumă și pelerinele au început să populeze împrejurimile castelului încă din prima zi, iar vineri, lumea era deja pregătită să înfrunte orice obstacol, noroios sau nu. Subcarpați și Netsky i-au pregătit pe electrici de weekend. Un weekend care s-a arătat a fi cu soare și nu doar incredibil de dinamic, cu zeci de mii de oameni într-o continuă mișcare, ci și cu senzația că ”we are one”.
Sâmbătă seara Ellen Allien și James Zabiela au urcat pe scena Red Bull, unde pentru câteva ore ne-am simțit ca la un event house/techno/IDM din Londra sau Berlin. Nouvelle Vague – pe care i-am ratat din cauza “prinților” care fac dușuri lungi, Dub Pistols, Rudimental, Disco Modern – pe care i-am prins și la Cluj Arena cu o săptămână înainte, The Cat Empire, The Subways și The Prodigy au adus un nou val de prieteni, dornici de a împărtăși vibrația și electricitatea evenimentului de la Bonțida cu cei care deveniseră deja temerari atât în ceea ce privește distracția, cât și supraviețuirea în condiții extreme 🙂 .
We are the people
Deși aș fi vrut să scriu imparțial, despre eveniment în general, nu pot să nu precizez atmosfera fabuloasă din timpul concertului celor de la The Prodigy. Atât de multă lume, atât de multe țări, atât de multă fericire că suntem aici. Într-adevăr, atunci și acolo simțeam cu toții că “we are the people”!
În aceste patru zile am fost 97.000 de inimi care au bătut în același timp. Români, britanici, germani, unguri, francezi, spanioli, olandezi și alte nații am putut răspunde cu toții, la unison, la întrebarea “Can you feel the love, Electric Castle Festival?”. Anul acesta cu toții am avut senzația că suntem la un festival “ca afară”, iar electricii străini au declarat că EC este deja pe lista evenimentelor anuale pe care nu le pot rata. Britanicii și-au făcut selfie-uri cu sigla și castelul în fundal, iar francezii veniți cu Erasmus au trăit intens primele zile de vacanță binemeritată.
Pe lângă concerte, ne-am bucurat cu toții de pista de dirtbike, de cortul de silent dance, de hamace și globuri luminoase în copaci, de afterparty-urile de la Booha Mansion, de leagăne și trambulină, de filmele de la The Stables, de handmade-uri și DIY-uri, de tatuaje permanente, temporare și de multe multe alte lucruri inedite. Am mâncat cu toții ceva bun de la Răzvănărie și ne-am făcut poze la standul BT, după care n-am relaxat la scena Reggae. Am putea spune că pentru patru zile “we had the time of our lives!”
Nu aș vrea să închei într-un mod clasic, așa că îl voi parafraza pe un prieten care a tras cele mai faine concluzii ale festivalului EC: “pentru patru zile am fost conectați la bornele electricului castel. Am plâns în noroi, am înjurat în noroi, ne-am enervat în noroi, am pierdut chestii în noroi, am dormit în noroi, am așteptat în noroi, ne-am murdărit cu noroi, ne-am chinuit prin noroi… am ales să ne conectăm la noroi! Dar toate astea n-au fost degeaba pentru că am râs, ne-am îmbrățișat, am dansat, am băut, am admirat, am privit soarele la apus și răsărit, ne-am distrat, ne-am iubit, ne-am sărutat, am zâmbit, am făcut toate astea doar ca să luăm puțin din vibrația castelului pentru acasă. Pentru patru zile ne-am conectat la borna pozitivă.”
Pentru cei care nu au ajuns anul acesta, I Love Cluj a întocmit o listă mai jos cu punctele tari și punctele slabe:
+
|
–
|
Photo by: Electric Castle
