Un taxi liber? Dacă plouă, ninge, e prea cald, e prea frig, e „rush hour” sau este prin oraș un eveniment, un taxi liber e doar un vis frumos. Și dacă e liber, te așteaptă un drum lung, printr-un trafic ce pare desprins dintr-un coșmar. Problema se simte în toate orașele mari și, mai nou, chiar și în cele mai mici. Dar taximetria se poate face și într-un mod inteligent, iar cu acest crez a pornit la drum Mihai Rotaru, co-fondator al deja faimoasei aplicații Clever Taxi, devenită rapid cea mai mare aplicație de transport din România și unul dintre cele mai relevante exit-uri românești recente, după ce Clever a fost vândută cptre Grupul Daimler în 2017. Mihai Rotaru va fi unul dintre speakerii TEDxEroilor 2018 „Mind the gap”, iar până să urce pe scena evenimentul a avut „stație” la I love Cluj și ne-a vorbit despre „gap”-urile dintr-o industrie înfloritoare, dar sufocată de aglomerație.
În problema transportului urban românesc, gap-urile sunt mari și de toate felurile. Care este gap-ul căruia tu ai vrut să te adresezi, cum ai devenit conștient de existența lui și cum a reușit Clever Taxi să acopere acest gap?
Transportul public urban din România are multe deficiențe, majoritatea plecând de la lipsă de planificare și de investiții deficitare. Asta înseamnă că acolo unde statul eșuează, mediul privat se poate folosi de oportunitate să creeze o soluție care să devină și business.
Punctual cred că am reușit să îmbunătățim considerabil trei aspecte- eficiența, facilitatea și calitatea. Asta înseamnă că prin CleverTaxi- față de alte opțiuni din piață- găsești cel mai rapid o mașină, este facil de comandat și plătit (CleverPay) și experiența serviciului per total este mai bună, atât clientul cât și șoferul fiind evaluați de celălalt prin recenzii. Toate acestea prin tehnologie și prin poziția din piață.
Vorbim tot mai des despre transformarea orașelor românești în smart cities. În 9 cazuri din 10, cea mai mare problemă a orașelor este legată de transport. Cât de importantă crezi că este în România această problemă, ce particularități are și de ce este atât de complicat de rezolvat?
Cred că traficul este fără îndoială o problemă majoră în România, cu precădere în București- care este în mod oficial cel mai sufocat de trafic oraș din Europa, conform unui studiu Tomtom.
Soluțiile pleacă de la unele sociale/de reglementare- cum ar fi descurajarea utilizării mașinii, dar oferind o alternativă de transport pe care să te poți bază- până la investiții și tehnologii de optimizare a fluxului traficului.
Noi ne facem partea noastră, cât putem, prin optimizarea extremă a comenzilor de taxi. În mod ideal un șofer nu ar trebui să meargă niciodată “pe gol”, fără client. Asta înseamnă că pentru acel șofer scad costurile raportate la venituri, crește profitul dar și mai important nu ocupă spațiu în trafic suplimentar inutil. Nu suntem încă în situația ideală, dar putem să ne lăudăm cu o distanță medie parcursă pentru preluarea unui client de numai 600m- o îmbunătățire considerabilă față de vremurile stației radio.
De câțiva ani oferim informații de trafic partenerilor externi, iar în curând intenționam să facem această partajare a datelor și cu administrațiile locale astfel încât să poată luă decizii în timp real referitoare la semaforizare și rute de transport public. Există interes din multe orașe, însă în București încă n-am găsit un partener de dialog.
Piața de transport din România este undeva la 1 miliard de dolari, iar cererea este parcă tot mai mare. Care crezi că este situația ofertei în raport cu ceea ce așteaptă cererea și cum s-a integrat Clever Taxi pe piață din acest punct de vedere?
Cererea este mare și în creștere, împinsă și de trendul tinerilor de renunțare la a ideea de a deține mașini. Dacă reușești să oferi un serviciu eficient economic, dar și unul pe care să te poți bază la orice oră, atunci nu există niciun motiv pentru a folosi mașina în mediul urban.
Vedem pe platformă că există mult utilizatori care merg cu taxiul aproape zilnic, așa că aș îndrăzni să zic că suntem o alternativă bună în clipă de față.
Pe de altă parte, oferta/numărul de șoferi devine insuficient pe zi ce trece. Cât timp taxiul este folosit ca alternativă la transportul public, iar acesta nu mai face față, administrațiile locale vor trebui să ia niște decizii și să adapteze modelul de autorizații la necesarul cetățenilor.
Chiar folosind ca exemplu Clever Taxi, care crezi că sunt principalele calități pe care trebuie să le aibă un serviciu alternativ de transport pentru a fi de succes?
Eficiența, să fie facil și siguranța. Adresăm fiecare din cele trei aspecte cu tot ceea ce facem- fie că e tehnologie, strategie de business sau elemente operaționale.
Spre exemplu, în ultimele luni de zile, accentul principal s-a pus pe plata cu cardul și pe îmbunătățirea calității șoferilor și a clienților.
Fără să vreți, la București, ați ajuns pe câmpul de luptă al unui război deja clasic între autorități locale și privați, pe tema transportului. Crezi că, la nivel național, este posibil un moment în care prima tabără să înțeleagă nevoia integrării serviciilor alternative în viața unui oraș? Dacă da, cum crezi că s-ar putea întâmpla acest lucru și care ar fi beneficiile?
Nu cred că este neapărat o luptă a autorităților împotrivă privaților. Singurul interes al autorităților este și ar trebui să fie să sprijine cetățenii oferindu-le cel mai bun mediu în care să trăiască și să lucreze. Transportul este clar un element esențial și atunci orice soluție care ajută ar trebui încurajată, nu limitată.
Cred la nivel administrativ că e vorba mai mult de neînțelegere a problemei, de multe ori alimentată de asociații patronale care au interese personale și nu spre binele cetățenilor. Nu a fost ușor, dar în București până la urmă vocea celor peste 500000 de utilizatori CleverTaxi a fost auzită și de autorități și acestea au oprit un proces legislativ care ar fi avut un impact negativ asupra absolut tuturor-atât șoferi cât și clienți.
Cred că acum vocea cetățeanului se aude mai puternic prin intermediul serviciilor pe care le folosește. Și cred că și administrațiile locale, cât și cele centrale sunt mai pregătite ca oricând să asculte de libera alegere a consumatorului. Credem că este cea mai bună cale prin care poate fi stimulat mediul privat ca împreună cu mediul public să găsească o soluție definitivă și integrată la problema traficului.
Spuneai într-un alt interviu că viitorul este al închirierilor de bunuri, în condițiile în care tinerii nu mai sunt interesați de ideea de a deține case sau mașini. Este până la urmă un fenomen global. Cât de pronunțat este acest fenomen în România, cum se manifestă și de ce anume ar avea nevoie pentru a deveni o normalitate?
Vedem pe zi ce trece acest trend tot mai pronunțat. Totuși este greu cât timp alternativa nu este la îndemână.
Pentru a deveni normalitate, e simplu- oferă o alternativă, un serviciu care rezolvă nevoia și care să fie mai ieftin, mai facil, mai sigur ca deținerea acelui bun și ai câștigat consumatorul. Tehnologia este singura care poate crea acest set de valori.
Și este normal până la urmă. O mașină în medie stă pe loc 96% din viață. Este extrem de ineficient să deții o mașină din punct de vedere financiar.
Pe de altă parte mai puține bunuri de deținut și administrat înseamnă că oamenii au mai mulți bani și mai mult timp să se concentreze pe lucrurile care contează-pe a crea valoare în societate și pe viață personală.
___________________________________________________________
Dorind să rezolve o problema evidentă a transportului urban, Mihai a lansat în 2012 prima aplicație care își propunea să ajute oamenii să găsească cel mai apropiat taxi. Șase ani mai târziu aplicația este activa în 20 de orașe în România, a adunat peste 600.000 de utilizatori și a înregistrat peste 35 de milioane de comenzi, schimbând complet modul în care funcționează industria de transport urban privat.
