În ultimii ani, Comisia Europeană s-a concentrat din ce în ce mai mult pe elaborarea de programe și susținere a tinerilor din țările membre, prin diferite mecanisme de cooperare (Erasmus +, Youth in Action, EVS), politici de integrare a tinerilor pe piața muncii (Garanția pentru Tineri, Strategia UE pentru Tineret), și sprijinirea ONG-urilor de tineret (Forumul European al Tineretului, Parlamentul European al Tinerilor).
Forumul European al Tineretului (EYF) dorește ca prin conferirea titlului de Capitală a Tineretului European cât mai multe orașe reprezentative din punct de vedere cultural, social, politic și economic să fie plasate pe harta europeană ca puncte de interes, atât pentru tineri, cât și pentru celelalte grupuri reprezentative din cadrul țărilor membre.
Ei bine, de la 1 ianuarie 2015 Clujul deține acest titlu, însă vizibilitatea activităților și evenimentelor dedicate acestui proiect este aproape nulă – cu excepția festivalului de muzică electronică Untold -, criticată de comunitatea locală și lipsită de vibe-ul pe care un oraș tânăr, universitar, multicultural și boem cum se vrea a fi Clujul ar trebui să-l aibă.
Primele patru luni ale anului ar putea fi catalogate relativ ”moarte” din acest punct de vedere. Mai zărești ici și colo un afiș la un party cu scop cartabil sau o piesă de teatru obscură, cu un logo mic, în nuanțe de mov, care te anunță că e parte din proiectul Cluj-Napoca 2015, European Youth Capital. Și dacă tot am adus vorba de teatru și ne place să fim multiculturali, m-aș fi așteptat ca măcar o săptămână să avem un festival la teatrele din Cluj, cu reprezentații în română, maghiară, germană, franceză ori engleză.
O parte din finanțare s-ar fi putut investi într-un festival de concerte ale Filarmonicii. Sau în tururi ghitate prin oraș sau la muzee. Sau în expoziții de artă. Sau în concursuri studențești. Sau în dezbateri publice pe teme locale, naționale sau europene, care să unească atât comunitatea clujeană, cât și să constituie un spațiu de discuții pentru tinerii europeni. Sau în proiecte verzi. Sau în multe alte lucruri și activități care necesitau mai degrabă suflet, decât finanțare.
Dar vina nu e în totalitate a autorităților locale, iar proiectul Cluj – Capitala Tineretului European a fost înțeles prost, ca responsabilitate a acestora. În plus, este posibil ca fondurile să nu fie suficiente pentru a organiza toate evenimentele pomenite mai sus. Cu toate acestea, neimplicarea sau nesolicitarea suficientă a celorlați actori importanți din comunitatea clujeană și a mediului privat poate fi catalogată drept o greșeală fundamentală de management. Universitățile din Cluj și ONG-urile, care au acces la finanțare din fonduri europene, ar fi trebuit să organizeze mult mai multe evenimente prin care să se autopromoveze sau să promoveze diferite teme esențiale pentru comunitatea locală.
Mai mult, conform http://ro.cluj2015.eu/, există un singur sponsor, iar finanțatorii sunt, în principal, ONG-uri și Ministerul Educației și Cercetării. Nu sunt complet convinsă că celelalte companii care își desfășoară activitatea pe piața clujeană au fost abordate și au refuzat, ci mai degrabă mi se pare că cei care s-au ocupat de proiect au avut unele lacune în materie de organizare, comunicare și management, care, din păcate, se văd și acum.
O altă problemă de management și comunicare se referă la imaginea Clujului. Și aici mă refer la reabilitarea infrastructurii din centru și din zona gării, adică fix locurile care sunt și vor fi cele mai frecventate de turiști. Știu că lucrările au fost programate din timp, iar data scadentă e abia la mijlocul anului, însă mi se pare că termenul de finalizare putea fi grăbit, având în vedere că Primăria Cluj-Napoca este unul dintre partenerii principali ai proiectului. Mă gândesc că, poate, autoritățile locale țin cont de titlul de Capitală a Tineretului doar în perioadă mai-septembrie, restul anului fiind considerat ”extrasezon”.
Mi-ar fi plăcut ca măcar anul ăsta să avem autobuze de noapte în weekend. Mi-ar fi plăcut ca orașul să fie decorat într-un anume fel, să simți că se întâmpla ceva deosebit. Mi-ar fi plăcut să fiu inundată de activități organizate de tineri pentru tineri. Mi-ar fi plăcut să avem chiar și o mascotă. Mi-ar fi plăcut să simt că sunt într-o Capitală Europeană a Tineretului.
Într-adevăr, tind să dau dreptate vocilor care spun că acest titlul nu este la fel de important și nu este privit cu același interes ca cel de Capitală Culturală Europeană, însă mi se pare că organizarea profesionistă, gestionarea cu succes a fondurilor și comunicarea vizibilă la nivel local, național și european ar fi putut constitui un precedent pentru momentul în care Clujul ar fi câștigat titlul de Capitală Culturală.
